c|neva şi atat

“Adică de ce sa alergăm după bani şi diplome până la 50 de ani şi apoi să ne traim viaţa? De ce să stau să strâng averi şi într-un final să-mi dau seama că nu pot, nu mai sunt în stare, să mă bucur de ele?” - c|neva (diaconu florin)

La un moment dat c|neva mi-a spus ca nu sunt suficient de desteapta ca sa inteleg ca pana la urma imi voi accepta cuminte rostul in societate si probabil, o sa uit tot ce spun si gandesc azi. De fapt nimeni nu iti poate spune cine esti sau ce vei fi sau ce se va intampla cu tine. Nu sunt suficient de desteapta, niciodata nu esti suficient de destept in fapt, dar am suficienta desteptaciune cat sa imi dau seama ca viata mea imi apartine numai mie; ca viata nu inseamna abandonarea ta in societate, in munca, in viata conjugala nesatisfacatoare… nu; asta e tradare! Daca nu sunt suficient de desteapta incat sa accept ca in curand voi deveni o Citeste restul articolului »

Cu cât cunoşti o persoană mai bine începi să îţi pierzi respectul faţă de ea. Ai impresia că este proprietatea ta şi o poţi manipula cum vrei, ai impresia că ştii totul despre ea şi asta îţi dă voie să faci ce vrei tu cu ea, ai impresia că e ceva din tine şi o poţi conduce cum vrei tu şi spre ce vrei tu.

Asta e înşelăciune, pentru că nu e deloc aşa. Mulţi se supară când le adresezi cuvinte vulgare. Gândeşte-te un pic: cei pe care îţi permiţi să îi injuri îţi sunt toti prieteni, nu? Asta ar trebui să însemne ceva pentru ei, că nu mulţi se bucură de privilegiul de a avea prieteni, însă de a fi înjuraţi da. Dar chestia asta mai are un tăiş: Citeste restul articolului »

Titlul articolului e cât se poate de simplu de înţeles. Ce nu o să înţeleg niciodată, eu, e faptul că mereu şi de la oricine aud fraza: “Nici dacă mi-ar da … nu aş face”. Ei, nu? Urăsc curvele dar uneori, poate fără să-mi dau seama, mă prostituez şi eu şi asta faci şi tu, dar, tu, o faci fară să-ţi dai seama?

Da, scriu rar pentru că nu scriu decât pentru mine şi vă las şi pe voi să mai comentaţi să văd dacă ideile mele sunt preconcepţionale ori ba, iar asta nu cred că înseamnă că scriu pentru voi deşi o persoană dragă mie ţine neapărat să mă contrazică la chestia asta. De asta blogul nu e în topul blogurilor româneşti(nici nu-mi doresc ca cel personal să fie acolo), de asta nu are reclame CPC[însă vând link-uri(a se vedea footerul) şi le vând chiar bine] pentru că nu scriu pentru bani, de asta şi de altele.

Hmmm, e ciudat. Pentru prima dată mi-am dat seama Citeste restul articolului »

Femeile vor două lucruri: bani şi futai…ca şi bărbaţii de altfel.

“…nu mai sunt solo…încep să cred în suflet nepereche…când în loc de dragoste văd doar bestii în călduri…”

Dupa controversele care au existat in primul episod in care imi aratam ura fata de femeie, sau mai bine spus cand o urasc incerc acum sa va prezint si episodul doi care sper sa fie mult mai criticat si fara laude de genul: “Bravo, bun articol, e adevarat ce scrii’ pentru ca asta stiu deja. As prefera sa aud ca e un articol de cacat pentru ca: si aici aruncati motivele si sa nu aud pareri de gen: “Napoleon spunea ca toate femeile sunt curve in afara de mama si sora mea”, imi pare rau sa va dezamagesc si ele sunt curve doar ca au alte interese fata de tine, si daca nici asta nu crezi cu siguranta sunt curve in ochii mei daca tu spui aceasta replica apoi o spun si eu. Citeste restul articolului »

Nu ştiu sigur cum e afară, şi când spun afară nu mă refer la blogurile scrise în engleză ci la toate blogurile, dar blogosfera românească se promovează folosind metode murdare. De ce? Pentru că romanu’ dacă nu e fudul nu e român destul.

Din 7 lucruri care nu-mi plac la blogosfera românească am să le argumentez pe cele mai “româneşti“. Citeste restul articolului »

Gata-i cu vacanta, cu sarbatorile de Craciun, cu revelion. E timpul sa reluam cursul si sa nu mai privim spre trecut ca oricum nu-l putem schimba, ci doar ne putem bucura de el.

Nu a fost una din cele mai stralucite vacante de Craciun pe care le-am avut. Sincer nici macar nu-mi doream vacanta pentru distractie, ci doar odihna. Nu am reusit sa o obtin din pacate pentru ca acum distractia m-a cautat pe mine si nu cum era de obicei. A venit un prieten foarte bun din Bucuresti si a trebuit sa fac sa se simte bine. Nu puteam sa-l tin in casa, asa ca a trebuit sa-l scot in lume, pardon in Botosani.

M-am intalnit cu prieteni, fosti colegi, amici din toate colturile tarii care s-au adunat acasa la mirosul cozonacului. A fost dragut, nu placut, simteam nevoia de liniste, vroiam singuratatea dar acestea nu m-au vrut. Am cedat distractiei in zilele de Craciun si durerilor de stomac, din cauza gastritei, vreo 3 zile dupa. Citeste restul articolului »