c|neva şi atat

1334 de cuvinte are articolul pe care vroiam sa-l pun pe bloggeri.ro, dar nu e permis decat 1000 de cuvinte. Asa ca am renuntat la el si am pus altul(click) si pentru ca acesta reprezinta mai mult influenta, nu stiu daca e chiar bine folosit acest cuvant, in viata mea.

Articolul despre care vorbesc incepe asa si nu are nici o modificare:
De multa vreme au aparut videoclipurile, ceea ce a facut ca muzica sa nu mai fie un prilej de relaxare cand o asculti ci a devenit o afecere din care in S.U.A se castig enorm de bine.Si cum ban la ban trage iar ideile se fura si Romania a intrat in acest cerc vicios.

Acest articol am sa-l transform intr-unul personal decat cel precedent legat despre „Influenta blogului in viata unui om”, asa ca rog sa fie tratat ca atare. Imi permit sa spun ca am ureche muzicala si mi-am format in timp un gust muzical destul de bun. Daca as fi intrebat ce fel stil de muzica ascult cred ca as putea sa raspund asa: Sunt rapperul care cand bea danseaza pe manele(asta in functie de gazda), apoi doarme pe Enya, se trezeste pe rock sau punk si se uita pe tv la r&b.

Cum suntem o tara de manelari si in copilarie am stat intr-un cartier care nu prea avea treaba cu o incercarea de a te forma din punct de vedere culural, am trait pe la tara o perioada si nu aveam parte de monden si calculator(cititorule nu sunt tatal tau care-ti spune mereu ca pastea vacile si nu statea ca tine pe la 4 dimineata pe comp) si datorita anturajului existent am inceput cu manele si dance. Prima caseta cumparata cred ca a fost de la 3se, a urmat apoi ASXX(as20) si Genius. Nu rade! Si tu ascultai, diferenta e ca eu recunosc si ma face sa ma simt bine. Unde-s manelele? Singura caseta cu manele a fost una de la L.A, primul lor album Femeia parca se chema. Imi aduc si acum aminte ca l-am trimis pe fratimiu’ sa ceara din bazar de la taraba „la femei” si vanzatorul speriat: Ce femei vrei? Nu va mai mirati asa ca stiu ca si voi nu plecati la scoala sau va trezeati dimineata in caz ca invatati dupa amiaza si va uitati la Antena 1 sau chiar va duceati in Mall Vitan si urlati cand ii vedeati pe lorzii manelelor(L.A). Iti aduci aminte, asa-i?

Despartirea din cartierul in care am avut cei mai buni prieteni si care mi-a oferit o copilarie extraordinar de frumoasa si mutarea in noul cartier „de oras”, de fite, de grupuri formate in functie de muzica ascultata si anturajul format in perioada de tranzitie m-au determinat sa imi schimb si stilul muzical. De la manele si dance, acesta din urma ajungand sa-l detest enorm acum, chiar pot spune ca e singurul stil muzical pe care nu-l ascult, am trecut la hip-hop, muzica de strada incepand atunci cu B.U.G Mafia si L.A Familia, Baieti de cartier fiind primul album, pe caseta la vremea aia, pe care l-am cumparat, au urmat apoi si casete de la Mafia. Dupa o perioada am descoperit Tupac si am cautat sa cumpar albume originale dar nu am gasit, iar pe net stiti voi cum statea treaba cu plata on-line atunci. Nemultumit de putinele si cele mai celebre melodii semnate de tupac pe care le aveam la vremea aia a aparut Parazitii, singura trupa pentru care am cumparat albume, nu toate, atat pe caseta cat si pe cd. Parazitii, poate cea mai buna si longeviva(dupa ”90) trupa din industria noastra muzicala din toate punctele de vedere.

Septembrie 2002. Am intrat intr-un liceu dominat de rockeri, Colegiul(ulterior) National „A.T. Laurian” fapt ce nu m-a afectat deloc in clasa a 9. Eram in perioada de tranzitie de la manele la hip-hop, acest ultim stil muzical fiind predominat(ca numar de ani, daca pot sa spun asa)in viata mea, stil ce-l mai ascult si acum, Parazitii fiind singura trupa cu mesaj adevarat din lume[(pentru mine)-Nu ma crezi? Tradu o melodie din hip-hopul american sa vezi cu suna sau asculta piesa lu’ Cheloo, In zgomot de masele rupte], fara melodii comerciale si daca exista nu cred ca au fost intentionate sau au fost impuse. Desi e muzica predominanta in viata mea nu am sa spun prea multe pentru ca nu despre asta e articolul, am sa spun ca din hip-hop ascult: Parazitii(incluzand albumele solo), La Familia(si varianta noua), Raku, Grasu XXL, Codu penal sau tot ce e legat de Cabron una din cele mai bune voci, dupa Uzzi(Mafia) si Ombladon(Parazitii), iar extern Eminem(nici un album cumparat), Tupac(inca imi doresc sa-mi cumpar toata discografia-chiar daca in acest cuvant intra si concertele), dar si comerciali ca 50 Cent.(Asta, cred ca e singurul comercial care-l ascult. Tot asta e cel mai mare manelist al Americii) .

Insa oriunde te-ai afla obligat te adaptezi sistemului si asa am descoperit rock-ul si punk-ul. Chestia cu rock si punk a inceput acum vreo 4 ani, insa nu hard rock. Nu am inceput cu AC/DC, nici cu Alice Cooper sau Kiss sincer nu am auzit o melodie a lor(sunt cam prost aici, nu ma roackere?). Nu am inceput nici macar cu Ozzy Osburne, Metallica sau Rolling Stones cu toate ca pe ei ii mai ascult din cand in cand. Am inceput cu niste melodii, nici macar nu stiu cine le canta si nici acum nu stiu. Si cu timpul s-au adunat si asa am inceput sa ascult Green Day, Red Hot Chili Papers, Vama Veche, Cargo si alte formatii sau artisti pop/punk/alternativ ce le-am bagat in aceeasi oala numita rock: Limp Bizkit, Robbie Williams, Bon Jovie, Madonna, No Doubt, Zdob si Zdub s.a.m.d. Acum un an cand stateam pe torrente mi-am loat Top 1000 melodii ale mileniului de care sunt foarte bucuros si ascult destul de des, melodii de care stiam si ascultam si inainte, top in care sunt destul de multi artisti celebri. Insa nu am ales calitatea melodiilor dupa celebritatea artistului.

In aceasta perioada din liceu pot sa spun ca mi-am format oarecum o cultura muzicala datorita colegilor mei pentru ca eram singura clasa din liceu in care toti eram diferiti din punct de vedere de stilul muzical. Daca o clasa era plina din ascultatori de rap, o clasa era formata din fotbalisti, o clasa sau doua de fete, in aceste ultime doua categorii nu stiu ce stil era caracteristic, iar la celelalte majoritatea erau rockeri la noi era total diferit. Eu veneam cu hip-hop, colegul de banca venea cu punk, alt coleg venea cu manele(cred ca asta e cel mai desptept mai destept manelist pe care il veti intalni vreodata), altul cu pop, altul cu house, unul cu muzica electronica(daca nu ma-nsel) si cativa erau cu rockul. Ciudat sau nu mereu am fost uniti, am stat impreuna, am mers la chefuri impreuna unde ascultam fiecare stil muzical si chiar era super misto dandu-mi seama ca nu e bine sa vorbesti despre un stil muzical doar din auzite, fara sa-l asculti.

Daca inainte ii consideram pe rockeri satanisti, pe houseri fitosi, pe punk-eri murdari, daca rap-eri erau considerati rai, daca pe manelisti ii consideram inculti anturajul in care am trait mi-a dovedit ca nu e asa si ca fiecare stil muzical e placut daca il asculti si nu te apuci sa critici inainte, aici bineinteles cu exceptii in cazul manelelor. Maneaua e doar o muzica de petrecere desi se poate si fara si o muzica de care rad mereu impreuna cu acel coleg manelist, coleg care nu asculta doar manele ci a ascultat chiar si rock si i-a placut.

La ora actuala ascult multe stiluri muzicale de la cei enumerati mai sus pana la, coincidenta sau nu, Michael Jackson chiar acum ascult Heal The World, sau pana la Enya, uneori si Abba, pote pentru ca ii place mamei sau ii placea.

Nu pot spune ca am un stil muzical sau ca ascult melodii in functie de starea de spirit ci imi aleg melodiile dupa cum imi s-ar ele prin cap, dar imi fac timp si pentru cele noi care apar la tv, majoritatea straine pentru ca din peisajul romanesc nu-si fac loc decat foarte putine formatii sa zicem vreo 5.

Despre muzicas putea sa scriu multe, dar asta e doar un blog si trebuie sa fie doar o insemnare si nu un roman.

2,380 Views

Acest articol a fost scris in data de Tuesday, October 2nd, 2007 la 2:40 am si se gaseste in D'ale mele, Muzica. Poti sa lasi un raspuns, sau trackback de la site-ul tau, iar daca iti place cum scriu si cum aberez te poti abona la feed-ul meu, unde mai sunt inscrisi