Dacă sunteţi fericiţi de ce scrieţi doar când sunteţi trişti?
Da, scriu rar pentru că nu scriu decât pentru mine şi vă las şi pe voi să mai comentaţi să văd dacă ideile mele sunt preconcepţionale ori ba, iar asta nu cred că înseamnă că scriu pentru voi deşi o persoană dragă mie ţine neapărat să mă contrazică la chestia asta. De asta blogul nu e în topul blogurilor româneşti(nici nu-mi doresc ca cel personal să fie acolo), de asta nu are reclame CPC[însă vând link-uri(a se vedea footerul) şi le vând chiar bine] pentru că nu scriu pentru bani, de asta şi de altele.
Hmmm, e ciudat. Pentru prima dată mi-am dat seama că nu ştiu despre ce să scriu (simt că am mai spus asta şi în alt articol), şi iar imi aduce aminte memoria o replică pe care am mai zis-o în alt articol şi care nu-mi aparţine: “Dacă scrie rar înseamnă că are o viaţă interesantă”, aşa o fi oare? Bănuiesc că da, având în vedere ce mi se intâmplă şi ce mi s-a întâmplat de la începutul anului din toate punctele de vedere, atât sentimental cât şi financiar(?).
Am aşa o mare impresie că nu scriem (noi bloggerii sau voi bloggerii-că eu nu sunt unul sau nu ma încadrez în standardele pe care le cereţi şi sincer nici nu vreau) articole idealiste de cât atunci când o ducem mai rau, că nu vorbim ca nişte idealişti sau că nu suntem idealişti de cât atunci când nu suntem materialişti (a se citi că suntem/sunteţi în pase proaste) sau în cel mai fericit caz atunci când ne sare în faţă câte unul din descrişii de mai sus mai stam de vorbă cu ei.
Binele ne schimbă ca şi banul? Fericirea înseamnă iubire? Ar trebui să mă bucur de schimbarea asta sau să îmi fie dor de idealistul care a adormit pentru o perioadă nedeterminată în mine?
Tags: bani, bloggeri, fericire, idealisti
2,345 Views






February 11th, 2008 at 6:57 am
Vad ca mi-ai raspuns la o dilema de ale mele: de ce scriu bloggeri?
Foarte interesant : ‘Am aşa o mare impresie că nu scriem (noi bloggerii sau voi bloggerii-că eu nu sunt unul sau nu ma încadrez în standardele pe care le cereţi şi sincer nici nu vreau) articole idealiste de cât atunci când o ducem mai rau, că nu vorbim ca nişte idealişti sau că nu suntem idealişti de cât atunci când nu suntem materialişti (a se citi că suntem/sunteţi în pase proaste) sau în cel mai fericit caz atunci când ne sare în faţă câte unul din descrişii de mai sus mai stam de vorbă cu ei.’
De acord, totusi nu cred ca exista anumite standarde impuse celor care scriu pe bloguri! Tocmai asta e partea frumoasa…
February 11th, 2008 at 11:14 am
Adevar grait-ai, dumneata! Mare tampenie!
February 11th, 2008 at 11:00 pm
Care-i treaba cu “mare tampenie”?
February 14th, 2008 at 6:05 pm
Ei, aici pe blog, in loc de “comentarii”, se folosesc termeni mai simpatici precum: tampenii”, “aberatii”!
“Cineva”, pot sa adaug raspunsul tau, citandu-l pe blogul meu, acolo unde am pus intrebarea? … deoarece si pentru ca mi se pare original.
February 14th, 2008 at 8:58 pm
Daca nu deranjeaza pe nimeni vezi daca poti…
Cat despre al meu pseudonim e c|neva si nu cineva sau Cineva sau C|neva sau C!neva e tot timpul cu “c”(c mic)
February 23rd, 2008 at 4:10 pm
exista o explicatie stiintifica pt intrebarea ta. o sa ti-o dau personal. nu, fericirea nu e echivalentul iubirii, insa poate sa o includa… ce e special cand o include e ca iubirea genereaza una dintre cele mai frumoase forme de fericire(pt ca se elimina ratiunea din schema)…
February 23rd, 2008 at 4:47 pm
Nu dupa raspunsul acelei intrebari alergam eu…
February 23rd, 2008 at 4:55 pm
a scrie pentru tine inseamna LITERATURA DE SERTAR. o data ce ai publicat ceva, canonul te cere! ( explicatia stiintifica e rsp la intrebarea din titlul articolului)
February 23rd, 2008 at 4:57 pm
…. dupa un raspuns nu trebuie sa alergi… e ca un tren… intotdeauna va aparea in gara, mai devreme sau mai tarziu… :)
February 23rd, 2008 at 5:19 pm
Eu nu fac literatura…iar daca e de sertar ma bucur enorm…
Eu nu accept canonul..
Pacat caci nu-mi plac garile…
March 6th, 2008 at 11:57 am
Esti exigent cu tine ceea ce nu este rau, asa apar astfel de articole. Eu de exemplu, scriu zilnic şi mereu mă întreg ce o să scriu mâine. Nu o fac pentru că nu am ce face, our şi simplu zilnic există câte un motiv pentru care mă aşez şi încep să tratez.
Mă amuzam la articolul tău în care ziceai că vin alţii şi te copie. Păţesc faze mult mai amuzante: oamenii vin, citesc, apoi pleacă la ei pe blog, modifică titlul şi-şi dau cu părerea direct acolo. Aşa, ca un comment numai şi numai al lui :)