Daca as fi prost as fi mai fericit
Vad ca e la moda in ultima vreme ca pe orice blog intru sa se vorbeasca despre prosti. Ati evoluat de la taguri, filmulete de pe youtube, bancul zilei si ati ajuns la babele nesimtite din troleu, tinerii incapatanati din metrou si cat de rau e sa fii prost? Daca e la moda sa scriem despre prosti hai sa scriem despre prosti. Numai ca nu am sa scriu despre unul anume ci despre faptul ca uneori imi doresc sa fiu prost.
Da, ai citit destul de bine. Imi doresc uneori sa fiu prost. De ce? Pai de ce ar trebui sa ma doara pe mine pula de incalzirea globala cand eu ma cac de frig in apartament cand caloriferul e rece ca mortul. De ce ar trebui sa-mi pese mie ca unii mor de foame cand statul imi fura si banii de mancare? De ce sa nu ma bucur eu mai bine de manelele lui adi spanzurat de un bonsai decat sa dorm murdar in cort la vama veche, si sa stiu ca sunt destept macar. Oare? Cred ca as fi mult mai fericit daca as alege asta, sa ajung acasa, sa ma-ntind nespalat in pat, copii sa-mi ceara de mancare si sa spun:”Nu am!”, femeia sa zica sa am grija la aragaz si sa nu o aud, soacra sa zica mai adu bani si sa dau volumul la tv mai tare in timp ce ma uit la meci, fiica cea mica sa-mi spuna ca e insarcinata si sa-i spun:”Curvo!” si cu toate astea sa fiu fericit.
De ce sa-mi fut capu’ cu blogul asta pe care oricum nu-l citeste nimeni si e doar un remember pentru mine? De ce sa-mi pese mie ca doua molecule de hidrogen si cu una de oxigen rezulta elixirul vietii? De ce pula mea sa aud mereu de teroristi cand oricum nu am puterea sa fac ceva? De ce sa nu stau seara sa ma uit la emisiuni de cacat si sa fiu atat de prost incat sa nu-mi dau seama ca emisiunile gen “Test de fidelitate” sunt trucate si sa rad ca ala sau aia e la fel de prost/a ca mine si nu se gandesc cum pula mea crezi ca asa-zisa “mama natura” s-ar da la tine, bai uratule? De ce sa nu plang la Stupize Stupize cand ii vine sora din Australia dupa 5 ani, de parca nu erau in stare sa stranga bani pentru un bilet de avion?
De ce sa nu ma bucur de toate astea cand oricum in viata nimic nu e constant, totul e relativ, nimic nu te face fericit decat pentru o perioada mica de timp si totul e doar pentru satisfactia trupeasca. De ce sa stau sa ma gandesc la fel si fel de teorii, sa imi pierd vremea cunoscund oameni insa nu pe net ca mi se pare un lucru destul de…da…, de ce sa ma intreb cum ar fi daca?, de ce sa ignor situatia in loc sa o analizez? de ce postul asta e de cacat? cand pur si simplu ar trebui sa nu-mi pese pentru ca sunt prost si sunt fericit asa cum sunt.
(4 votes, average: 4 out of 5)
Loading ...
Acest articol a fost scris
in data de Sunday, October 28th, 2007 la 10:18 pm si se gaseste in D'ale mele.
Poti sa lasi un raspuns, sau trackback de la site-ul tau, iar daca iti place cum scriu si cum aberez te poti abona la feed-ul meu, unde mai sunt inscrisi
October 28th, 2007 at 10:32 pm
“Spune ceva! Nu sta deoparte!” - avand in vedere indemnul asta, indraznesc sa scriu. ca altfel, as fi ezitat. pt ca nu se face sa vii sa bati omu’ pe umar cand e mai suparat/intr-o pasa proasta, sau sa vii si tu cu aceleasi diatribe si vaicareli, punand gaz pe foc. si totusi - esti intr-o pasa proasta. nu e nimic f convingator pt a te ajuta sa iesi din starea asta.
stii, goethe a ramas cu legenda de olimpianul. da’ omul asta avea nelinisti la greu. si era convins ca existenta umana e absurda. si a trecut prin asta tocmai pt ca NU ERA PROST si NICI NU-SI DOREA DA FIE. a incercat sa vada mereu jumatatea plina a phaharului (bine, ca poti replica - “paharu’ e gol, ma!!” sau “s-a spart de mult”), si a stiut sa se bucure de viata ca unu care nu era prost. si apoi, la urma urmei, fiecare avem o doza de prostie. multumeste-te cu ce ai, nu cere mai mult, ca poate nu stii ce ceri.
ideea era sa iti aduc aminte ca blogul tau il citeste cineva :)
October 28th, 2007 at 10:40 pm
Nu sunt intr-o faza proasta, doar ca uneori nu neaparat in situatii naspa imi doresc sa fiu pentru putin prost. Si sa presupunem ca sunt intr-una din aceste pase, nu cred ca in acest caz discutii filozofice mi-ar face bine, cred ca mi-as dori sa fiu si mai prost. Glumind sau nu e bine sa ne dorim sa fim uneori prosti…Nu imi doresc sa fiu insa asa profund precum mesajul tau. Hai ca aberez aiurea…trec de la o idee la alta ca si cum nu as avea nimic de spus defapt.
October 28th, 2007 at 11:08 pm
m-a mirat intotdeauna cum de oamenii zic de ce spun uneori altii ca e “profund” sau ” filosofic”. eu sunt prof, si la scoala atuul meu se pare ca e acela ca as fi “haios” si “bun”, si ma intrb copiii de ce nu m-am facut actor de comedie. si le raspund ca sunt “serios” si, uite inca o “aberatie”( ca sa zic dupa cum “filosofic” le-ai etichetat pe aici ) - daca mai faci cate o gluma, nu inseamna ca esti bun comediant. cu alte cuvinte, standardele sunt aiurea. probabil de aici si situatii ca aceea care te-a facut sa scrii ce-ai scris.
October 28th, 2007 at 11:09 pm
Nu ştiam că e la modă să se vorbească în blogosferă despre proşti. Sunt şi eu o dată trendy. Oricum…
Dacă prin fericire înţelegi o sumă de satisfacţii „pentru o perioadă mică de timpâ€, e logic să mai ridici în slăvi uneori şi idealul prostului.
Însă n-am de ce să cred că prostul e un om fericit. Prostul, prin definiţie, nu prea gândeşte. Aşadar e la mâna propriilor emoţii. Emoţiile necontrolate de intelect aduc cam în aceeaşi măsură fericire ca şi nefericire, ca şi cum ai da cu zarul. Doar printr-o planificare raţională, zic eu, poţi să faci raportul fericire-nefericire un număr pozitiv.
October 28th, 2007 at 11:11 pm
Cand vorbesc despre astfel de lucruri nu glumesc.
October 28th, 2007 at 11:18 pm
eu zic ca am inteles ce ai vrut sa spui (din rarunchi!). si nici pe departe nu vreau sa conving pe altcineva sa nu isi doreasca sa fie uneori “prost”.
in acelasi timp, daca asta inseamna sa fii inconstient si ignorant, sa “nu te doara capul”, atunci pt mine nu e solutia potrivita la cele de zi cu zi.
October 28th, 2007 at 11:25 pm
Emoţiile necontrolate de intelect aduc cam în aceeaşi măsură fericire ca şi nefericire, ca şi cum ai da cu zarul. Doar printr-o planificare raţională, zic eu, poţi să faci raportul fericire-nefericire un număr pozitiv
chiar asa nu m-am gandit – emotia are rolul sau bun, ca si intuitia. prea multa rationalitate si planificare se stie unde au dus.
October 28th, 2007 at 11:29 pm
Nu ma refeream neaparat la o suma de satisfactii ci la faptul ca daca as fi prost as fi mai fericti pentru ca as fi indiferent si nu mi-ar mai pasa de ce s-ar intampla in jurul meu.
October 28th, 2007 at 11:31 pm
Unde?
Dacă vă referiţi la sistemul comunist, nu văd nimic raţional în a identifica greşit natura umană şi a concepe un sistem pe baza acestor erori în gândire. Iar planificarea consider că e în general bună: la comunişti nu planificarea era problema, ci încălcarea drepturilor (sfera de aplicare a acelei planificări). Spre exemplu, planificarea activităţii de către manager la o firmă e un lucru bun, ca respectivul manager să-i planifice altcuiva ce să facă la el la firmă e un lucru rău.
October 28th, 2007 at 11:35 pm
Deja plecati pe tarla. Eu vorbesc doar de ora actuala, doar primii 2 ani din viata i-am trait in acel regim iti dai seama ce gandire si memorie aveam daca vorbeam din experienta acelor 2 ani. Eu cred ca cel mai bine e sa ne rezumam la prezent, fara trecut, fara cum ar fi daca, fara viitor. Pan’ la urma toate astea sunt niste stari de spirit…Oare am vreo vina ca iubesc prea mult oamenii? Ca-mi place sa-i cunosc? Cand am zis in jurul meu nu ma refeream neaparat la mine ci la tot ce se intampla chiar si in jurul tau.
October 28th, 2007 at 11:36 pm
Caz în care fie instinctele tale ancestrale, fie cei din jurul tău fac ce vor din tine. :D Nu mi se pare o ipostază prea fericită să îndeplineşti fie scopurile altora, fie imperative fără scop.
Ca să închei şi să nu vă mai plictisesc, părerea mea e că proştii (exceptând cazurile clinice) nu sunt prea fericiţi.
October 28th, 2007 at 11:40 pm
“Oare am vreo vina ca iubesc prea mult oamenii? Ca-mi place sa-i cunosc? Cand am zis in jurul meu nu ma refeream neaparat la mine ci la tot ce se intampla chiar si in jurul tau.”
E updateul de la comentul precedent.
November 11th, 2007 at 2:41 am
Era odata un vers.. ,,Cica daca razi de prost, esti mai prost ca el….Sa mori? … Ce dracu studiati bai? Ierarhia prostilor?”
November 12th, 2007 at 1:01 am
“De ce sa nu ma bucur eu mai bine de manelele lui adi spanzurat de un bonsai decat sa dorm murdar in cort la vama veche, si sa stiu ca sunt destept macar”
Ma indoiesc ca statul intr-un cort murdar din Vama Veche e strict legat facultati cognitive elevate.
November 13th, 2007 at 2:45 am
Ignorance is a bliss … take the blue pill daca vrei sa traiesti cum ai descris in post. Dar nu cred ca esti genul. Esti genul care ia pilula rosie si vrea sa stie cat de adanca e groapa iepurelui !
November 24th, 2007 at 9:01 pm
era o carte ff interesanta “m-am hotarat sa devin prost” martin page…citeste-o propune cateva ideei interesante…
November 25th, 2007 at 1:52 pm
In final ai intra in starea de plictis si fiind prost si indiferent.